De multe ori incercam sa luam noi decizii, cu precadere ori de cate ori facem o introspectie a sufletului nostru si analizam viata pe care am trait-o. Multi ani au trecut pe langa mine si la fel de multe initiative de a schimba ceva, insa foarte multe dintre acestea au sfarsit intr-o mare a uitarii. Daca privim mai atent in jurul nostru observam o multime de oameni care nu stiu de unde vin sau incotro se indreapta si imediat ar trebui sa ne punem intrebarea : ‘ce ar trebui sa fac eu in calitate de crestin’ ?
Asa cum am subliniat si mai sus, schimbarea trebuie sa porneasca din noi, iar aceasta nu se poate implini decat prin puterea lui Dumnezeu. Numai ca aici mai intervine un element interesant: CONTROLUL . Ne place sa detinem puterea…nu-i asa? Multi dintre noi am raspunde afirmativ la aceasta intrebare si este, intr-adevar, un pas inainte inspre rezolvarea problemei. Dumnezeu ne sopteste, ne invata, ne calauzeste si mai mult decat atat….El vrea sa ne prelucreze intr-o capodopera a Sa.
‘Nu te teme sa predai un viitor necunoscut, unui Dumnezeu cunoscut’-Corrie Ten Boom
In aceeasi situatie se afla acum multi ani o tanara pe nume Gladys Aylward, nascuta intr-o familie obisnuita din secolul 19, in Londra. Desi niciodata nu i-a placut scoala…intr-o zi, rasfoind printr-o revista, a aflat despre poporul chinez si despre o nevoie mare de misionari care sa propovaduiasca Cuvantul bastinasilor de acolo. Desi inca nu stia ca acel articol reprezenta chemarea ei in misiune, Gladys a incercat sa-si convinga prietenii ( mult mai educati decat ea ), ba mai mult, a incercat sa-si convinga fratele, insa nu a reusit. Toti o intrebau: „De ce nu te duci TU?” La fel ca si noi, Gladys credea ca nu are calificarile necesare, ca nu va reusi sau ca pur si simplu … nu e potrivita pentru acea lucrare. Dumnezeu, in maretia Sa, a avut un alt plan cu aceasta tanara si desi nu a ingaduit sa fie acceptata intr-o organizatie de misiune, El i-a oferit un „antrenament special” pentru a o pregati pentru incercarile ce urmau sa vina. Puterea Lui s-a vazut in modul in care Gladys a primit resursele financiare pentru drum, marea ei calatorie intr-un loc necunoscut si gasirea persoanelor potrivite care s-o ajute in China.
Atunci cand Dumnezeu are un plan cu fiecare dintre noi, El deschide usi si ne ofera ajutor la care de multe ori nici nu speram. Acest lucru l-a simtit si Gladys in doua dintre „secventele” povestii ei.
Atunci cand a sosit in China anilor 1930, inca se practica legarea picioarelor la fetele foarte tinere, desi era interzisa de ceva vreme. 
(=legarea degetelor in asa fel incat picioarele ramaneau de dimensiuni foarte mici. Acest lucru era considerat atractiv si totodata un semn ca familia era in cautarea unui sot) . Intr-o vreme in care Gladys nu stia cum sa interactioneze cu satenii si nici cum sa se sustina financiar pe mai departe, Dumnezeu i-a oferit oportunitatea de a merge impreuna cu autoritatea militara in control in casele satenilor, timp in care tanara noastra stabilea primele sale contacte cu satenii si le vorbea despre Dumnezeu. Gladys insasi marturiseste in jurnalul ei :
„Cand privesc in urma, raman uimita de modul in care Dumnezeu a deschis oportunitatile de a-i servi pe ceilalti. Mi-am dorit sa merg in China, insa nici in cele mai marete visuri nu mi-am imaginat ca El va lucra intr-un asa fel incat sa pot intra in fiecare casa si sa am autoritatea de a pedepsi o cruda traditie; si pe deasupra, sa fiu si platita pentru a predica Evanghelia”.
Al doilea episod depaseste cu siguranta sfera obisnuitului. Odata cu venirea razboiului, Gladys a aflat ca multi copii, dintr-un orfelinat trebuiau mutati intr-o alta locatie. Din cauza contextului nefavorabil, era din ce in ce mai greu sa gaseasca un loc sigur, dar inima ii spunea sa nu-i lase in urma. Gladys a hotarat sa-i transfere intr-un alt orfelinat, insa pentru aceasta era necesar sa mearga singura, cu cei 100 de copii prin munti si zone pline cu armata inamicului. Fiecare copil si-a luat o patura, si mancare pentru 2 zile. Dupa 12 zile de mers, Gladys impreuna cu copiii s-au asezat pe marginea unui rau devenind din ce in ce mai flamanzi. Unul dintre copii a intrebat-o de ce nu desparte si ea apele raului precum facuse si Moise altadata.
– „Nu sunt Moise..
– Da, dar Dumnezeu este totdeauna Dumnezeu..!”
Au inceput cu totii sa se roage si sa cante, iar un ofiter chinez care era responsabil cu patrularea malului i-a auzit, si plin de uimire a chemat o barca pentru a-i transporta pe malul celalalt in siguranta. In cele din urma, Gladys nu numai ca a indeplinit misiunea de evangheliza poporul chinez, dar a si schimbat destinul a 100 de copii orfani.
Cand privim la o astfel de marturie, nu putem fi decat incurajati de ceea ce poate face Dumnezeu cu un om simplu. Roadele acestei femei care si-a dedicat viata unui popor necunoscut pe atunci au continuat sa apara multi ani dupa aceea. Incepand cu ofiterul ce-o ajutase pe Gladys, urmat de sate intregi de bastinasi. Cu totii au hotarat sa slujeasca acestui Dumnezeu maret despre care AI-WEH-DEH (= femeie virtuoasa) nu incetase sa le vorbeasca.
Asadar, TU esti gata sa-L lasi pe Dumnezeu sa preia controlul in viata ta ?
25.”Fraților, uitați-vă la chemarea voastră: printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul oamenilor, nici mulți puternici, nici mulți de viță nobilă.
27. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebunești ale lumii, ca să-i facă de rușine pe cei înțelepți. Și Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să le facă de rușine pe cele tari.
28. Dumnezeu a ales lucrurile de jos ale lumii și lucrurile disprețuite, ba chiar lucrurile care nu sunt, ca să desființeze lucrurile care sunt,
29. pentru ca niciun om să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.
30. Iar voi, datorită Lui, sunteți în Cristos Isus, Care a devenit pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu, dreptate, sfințire și răscumpărare,
31.pentru ca, așa cum este scris, „Cel ce se laudă să se laude în Domnul”.(1 Cor 1:25-31, NTR)
© Sonia Rosu
(*)Date culese din „ Faithful women & their extraordinary God” – Noel Piper